Bursa de Valori Bucuresti – BVB

Bursa de Valori Bucuresti (BVB)

Clic pentru a mari

Bursa de Valori Bucuresti, de la infiintarea sa pana in prezent a avut statut de institutie de interes public si functioneaza sub forma unei piete de licitatie care respecta unicitatea pretului, ca punct de echilibru intre cererea si oferta cumulata, la un moment dat, pe baza ordinelor inregistrate pe aceeasi valoare mobiliara inscrisa la cota bursei. In urma legii 274/2004 BVB si-a schimbat statutul juridic prin transformare in societate pe actiuni ai carei proprietari sunt SSIF-urile fondatoare. Sistemul electronic de tranzactionare se numeste ARENA si conform evaluarii PriceWaterhouse valoreaza aproximativ 1,6 mil. Euro. Acesta permite accesul pe piata de la sediul SSIF-urilor, fara a exista o piata fizica. Acest lucru permite desfasurarea tranzactiilor intr-un mod impersonal (nu se cunoaste contrapartida schimburilor). Platforma tehnica face ca sistemul BVB sa fie o piata de licitatie.

Bursa de Valori are un capital social de 22.69 mil. RON, care este impartit in 2.230.363 actiuni ordinare si in 8.694 actiuni preferentiale. Valoarea nominala a unei actiuni este de 10 RON/actiune. Momentan in structura BVB intra 68 de SSIF-uri (actionari comuni) care totalizeaza circa 99,62% din capitalul social si 3 actionari preferentiali. Directorul general al Bursei este Stere Farmache, presedintele consiliului de administratie fiind Septimiu Stoica.

Rolul BVB este:

  • de a furniza o piata organizata pentru SSIF-uri in vederea tranzactionarii valorilor mobiliare;
  • de a contribui la cresterea lichiditatii valorilor mobiliare prin concentrarea in piata a unui volum cat mai divers de valori mobiliare;
  • de a contribui la formarea unor preturi care sa reflecte in mod corespunzator relatia cerere-oferta;
  • de a disemina aceste preturi catre public.

Bursa de Valori functioneaza dupa principii de accesibilitate, informare, neutralitate si etica a pietei.

BVB este impartita in segmente de piata individuale:

  • piata regular – principalul segment de piata,
  • piata odd lot – segment de piata,
  • piata deal – segment de piata destinat tranzactiilor cu valori mari
  • piata buy-in si piata sell-out – piete auxiliare ale pietei regular, de tip “order-driven” initiate de BVB in cadrul procedurilor de corectie a erorilor sau la solicitarea Depozitarului Central.

La Bursa de Valori Bucuresti sunt cotate 66 de actiuni ale emitentilor persoane juridice romane, dintre care 22 la categoria I si 44 la categoria a II-a. Anul acesta doua companii s-au listat la BVB: Mecanica Ceahlau si Traselectrica Bucuresti. Obligatiunile sunt foarte putin reprezentate, fiind doar 3 emisiuni corporative cotate si 11 emisiuni municipale.
Capitalizarea bursiera este de 76,5 mld. RON, reprezentand aproximativ 27% din PIB Romaniei pe 2005.

Indicatorii pietei bursiere:

  • indicele BET, care urmareste evolutia celor mai lichide 10 titluri cotate la bursa,
  • indicele BET-C, care descrie evolutia de ansamblu a pietei bursiere,
  • indicele BET-FI, care pune in evidenta evolutia celor cinci societati de investitii financiare listate la bursa (SIF1, SIF2, SIF3, SIF4 si SIF5).

Prezenta investitorilor puternici pe o piata in formare cum este cea din Romania reprezinta o miza extrem de importanta, iar Bursa de Valori Bucuresti si-a asumat misiunea de a contribui la intarirea increderii lor in potentialul reprezentat de companiile romanesti.

Bursa de Valori apare ca un cadru instutional, un loc stabilit de catre intermediarii financiari, in care respectand anumite reguli, emitentii pot gasi surse competitive de finantare a functionarii si dezvoltarii lor, iar investitorii au acces simultan la un numar mare de oferte de plasament, in conditii nediscriminatorii si informare transparenta.
Cotarea “admiterea” unei valori mobiliare la BVB, reprezinta o cunoastere a activitatii eficiente a societatii emitente, datorita unor criterii ce trebuie indeplinite in vederea cotarii, criterii ce se refera la emisiunea de valori mobiliare, gestiunea societatii emitente, activitatea desfasurata, informarea investitorilor etc. Cotarea se poate face la categoria I sau la categoria a II-a (numita si categorie de baza), categoria I necesitand indeplinirea unor criterii suplimenntare de catre emitenti. In acest fel, societatile cotate la BVB sunt impartite in doua categorii, oferind investitorilor un prim criteriu de aprecire a eficentei acestora. Prin sistemul electronic de tranzactionare al BVB se tranzactioneaza si actiunile de pe piata valorilor mobiliare necotate. Aceasta este o sectiune speciala a bursei pe care se tranzactioneaza actiuni ce au fost retrase de la cota bursei (datorita evolutiilor slabe, la cerere etc) dar care se tranzactioneaza in continuare prin intermediul Bursei de Valori. Aceste actiuni nu mai sunt considerate cotate la bursa, iar tranzactionarea actiunilor implica riscuri mai mari (exemplu de societati necotate: RAFO Onesti, RULMENTI Barlad, SANTIERUL NAVAL Constanta, FAUR Bucuresti etc).
Tranzactionarea actiunilor cotate nu se realizeaza direct de catre detinatorii acestora, ci numai prin intermediul unor societati specializate numite Societati de Servicii de Investitii Financiare (SSIF), iar mecanismul de tranzactionare al obligatiunilor este similar cu cel pentru actiuni. O diferenta majora fata de actinui este modul in care se exprima pretul obligatiunilor. Daca la actiuni preturile se exprima ca si valoare in lei, la obligatiuni pretul se exprima ca si procent din valoarea nominala.
Investitia in actiuni si obligatiuni reprezinta o alternativa pentru investitorii care urmaresc plasamente mai dinamice, vor castiguri mai mari si sunt dispusi sa isi asume riscuri. Investitile la bursa pot oferi rentabilitati ridicate si foarte ridicate. Indicele BET, adica media celor mai bune 10 actiuni cotate a inregistrat un randament de 101% in 2004 si 50,9% in 2005. Valoarea medie zilnica a tranzactiilor a depasit, in 2006, 10 milioane de euro si ar putea ajunge, peste patru ani, la circa 50 milioane de euro. Persoanele fizice rezidente au cea mai mare pondere atat in structura investitorilor, cat si in valoarea tranzactiilor de cumparare, de 94%, si, respectiv, 46%.
Din 2007, primele instrumente financiare derivate care vor putea fi tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti vor fi contractele futures pe indicele BET, bursa testand, in prezent, aplicatia care va sustine functionarea pietei produselor derivate.

Cele doua burse, Bursa de Valori Bucuresti (BVB), Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS) ofera investitorilor urmatoarele instrumente:

- BVB ofera: actiuni si obligatiuni.
- BMFMS ofera: futures si optiuni.

Actiunile reprezinta fractiuni din capitalul social al companiilor si confera detinatorilor acestora drepturi patrimoniale si alte drepturi, in functie de fiecare tip de actiune. Emisiunea actiunilor este generata de cererea de capital a emitentilor si de interesul investitorilor de a realiza un plasament pe termen lung, care sa le confere dreptul de proprietate si sa le asigure o fructificare prin dividend comparabila sau superioara altor tipuri de plasament.
Conform legislatiei in vigoare in Romania, actiunile sunt fractiuni egale si indivizibile ale capitalului social cu o anumita valoare nominala, legea stabilind o valoare minima de 0,1 RON. Legea mentioneaza expres ca ele ofera aceleasi drepturi actionarilor. Actiunile pot fi emise nominativ sau la purtator.

Drepturile oferite de detinerea actiunilor sunt:

  • dreptul de a fi coproprietar (a fractiunii detinute din capitalul social al emitentului). In cazul lichidarii societatii actionarul are drept de proprietate asupra unei parti din activele emitentului,
  • dreptul la dividend. Nivelul dividendului poate varia in functie de performantele financiare ale emitentului (putand sa fie chiar zero). De aceea, actiunile se numesc valori mobiliare cu venit variabil,
  • dreptul la informare cu privire la situatia economico-financiara a emitentului,
  • dreptul de a participa la Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) atat la cele extraordinare cat si la cea ordinara. Actionarul are dreptul la vot, avand posibilitatea de a alege si a fi ales in consiliul de administratie al societatii.

Obligatiunile sunt valori mobiliare ce confera posesorilor lor dreptul de creanta si dreptul de fructificare a plasamentului prin intermediul unui venit cert sub forma dobanzilor. De aceea, obligatiunile se numesc valori mobiliare cu venit fix. Pentru a fi mai atractive, emitentii introduc drepturi suplimentare in prospectele de emisiune, creand astfel noi tipuri de obligatiuni. Acestea pot da dreptul investitorilor:

  • sa le transforme in actiuni,
  • sa fie remunerati suplimentar, la nivelul dividendului primit de actionari,
  • sa primeasca o dobanda indexata in functie de rata inflatiei,
  • sa primeasca o dobanda variabila in functie de rata oficiala a dobanzii.

Datorita multitudinii si diversitatii acestor instrumente, ele pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

  • dupa modul de identificare a detinatorilor: la purtator si nominative,
  • dupa forma in care sunt emise: materializate sau dematerializate,
  • dupa tipul de venit adus: cu dobanda sau cu discount.

In functie de emitentul acestora, obligatiunile se impart in obligatiuni corporative si obligatiuni municipale. Obligatiunile corporative sunt emise de societati comerciale. Obligatiunile municipale reprezinta titlurile de creanta emise de autoritatile publice locale.

Optiunile
Optiunile sunt contracte standardizate avand drept suport actiuni, obligatiuni, indici bursieri, rata dobanzii, valute, marfuri etc.

Optiunea da dreptul cumparatorului, fara sa-l oblige, de a achizitiona (optiuni call) sau de a vinde (optiuni put) numai la scadenta sau oricand pana la scadenta o anumita cantitate din activul suport, la un pret prestabilit, denumit pret de exercitiu, si in schimbul unei prime platite in momentul incheierii tranzactiei. Pentru cumparator, prima reprezinta un cost care se suporta indiferent daca contractul se executa sau nu. Cumparatorul decide asupra executarii contractului in orice moment pana la scadenta (optiuni de tip american) sau numai la scadenta (optiuni de tip european), in functie de cursul activului suport.

Elementele unei optiuni sunt: marimea optiunii (cantitatea de activ suport), scadenta, pretul de exercitiu (la care se va desfasura vanzarea-cumpararea activului suport) si pretul optiunii (prima), singurul element negociabil fiind prima.
Principalul motiv pentru care un investitor apeleaza la contractele cu optiuni este dorinta de a-si proteja investitia deja facuta prin deschiderea de optiuni avand ca suport acelasi activ in care si-a investit banii.

La BMFMS optiunile tranzactionate au ca activ suport contractele futures. In ciuda potentialului imens pe care il reprezinta aceste instrumente, ele sunt foste putin utilizate. Astfel lichiditatea optiunilor la BMFMS este una foarte scazuta.

Avantaje - Dezavantaje

Contractele futures

Contractul futures este un contract standardizat, dematerializat, intre un cumparator si un vanzator, de a cumpara, respectiv de a vinde un anumit activ la un pret stabilit in momentul incheierii tranzactiei, executarea tranzactiei urmand a se face la scadenta.

Standardizarea se refera la:

  • tipul si caracteristicile activului suport (marfuri, actiuni, valute, rate de dobanda sau indici bursieri),
  • cantitatea,
  • scadenta (care poate fi unica sau multipla),
  • modalitatea de executare la scadenta,
  • pretul de exercitiu.

Singurul element variabil este pretul care se determina zilnic prin confruntarea cererii cu oferta.

Investitorul-cumparator se afla intr-o pozitie long, anticipand   o crestere a pretului activului suport. Vanzatorul de contracte futures mizeaza pe o scaderea a cotatiei pretului activului suport.

Contractele de tip american se pot lichida in orice moment pe perioada de viata a acestora. La contractele de tip european, in cazul in care pretul ii este favorabil un investitor in contracte futures va putea sa-si inchida pozitia printr-o tranzactie de sens contrar celei initiale; la scadenta, ambele pozitii urmand a fi lichidate.

La deschiderea pozitiei, ambii investitori, atat vanzatorul si cumparatorul, platesc intr-un cont de siguranta o anumita suma, cu titlu de garantie. Suma se numeste marja, fiind calculata in functie de valoarea contractului si de volatilitatea pretului activului suport. Pe toata durata contractului este obligatoriu ca marja initiala sa fie pastrata in contul investitorului deschis la intermediar.

Daca investitorul inregistreaza pierderi, marja se va reduce sub minimul necesar, intermediarul va cere investitorului completarea in cel mai scurt timp a marjei. Procedura de compensare se numeste apel in marja. In cazul in care marja minima nu va fi mentinuta, se vor inchide atatea pozitii cat va fi necesar ca suma din cont sa acopere necesarul de marja.

Aceste contracte pot fi utilizate in scopuri speculative sau de protectie (operatiuni de hedging).
Efectul de levier aferent contactelor futures pot oferii posibilitatea de a obtine un castig superior in comparatie cu investitiilor clasice.

La Bursa de la Sibiu se tranzactioneaza urmatoarele contracte futures:

  • pe valute (RON/USD, RON/EURO, EURO/USD),
  • pe dobanzi (BUBOR3),
  • pe actiuni (DESIF1, DESIF2, DESIF3, DESIF4, DESIF5, DESNP, DEBRD, DETLV, DEATB, DEAZO, DEOLT, DERBR, DEAMO, DEIMP, DERRC, DEBCC, DECMP, DEBIO, DESTZ, DEBRK). Cele mai ridicate volume de tranzactionare se inregistreaza pe derivatele DESIF2 si DESIF5,
  • pe indici bursieri (SIBEX9, SIBEX18).

Votează articolul



Articole pe aceași temă



2 Comentarii

  1. Daniel a spus:

    Felicitari
    Un articol impresionat cu date complete legate de BVB si nu numai.
    Daca vrei sa pui in practica toate aceste cunostinte recomand intermediarul SSIF Goldring.

    Vă place sau Nu vă place? Thumb up 0 Thumb down 0


*

*

Opțional puteți adăuga imagini (JPEG)

 

Citește și:


Top